Learn more, get upper !

Image Alt

  /  Education   /  Interviu cu Andrei Bud

Interviu cu Andrei Bud

Andrei Bud, doctorand la Berlin, despre pregătirea online a elevilor, prin platforma upper.school, pentru Balcaniada 2020: Copii din toată țara au acces gratuit la un program de pregătire complet, reprezintă un plus pentru societate

Andrei Bud face parte din lotul olimpic care a clasat România pe locul I în Europa și pe poziția 11 în lume la Internaționala de Matematică. Din 2014 și până astăzi, performanțele nu au mai fost egalate. Motivul principal pentru scăderea rezultatelor României este pregătirea aproape exclusiv în licee a elevilor pasionați de matematică, avertizează Bud, care atrage atenția că Societatea de Științe Matematice trebuie să schimbe modul în care îi antrenează pe olimpici. Într-un interviu pentru Fundația Upper Education, tânărul matematician a vorbit despre proprii săi mentori, despre diferențele dintre București și Berlin în cercetarea matematică și despre marile probleme sistemice ale învățământului universitar românesc.

  • Olimpicii din clasele a VII-a și a VIII-a cu rezultate foarte bune la olimpiada națională și care vor să ajungă la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2020 se pregătesc online gratuit, anul acesta, prin intermediul platformei upper.school.
  • Programul online lansat de Fundația Upper Education aduce alături de copiii pasionați de matematică profesori care lucrează cu olimpicii, precum și foști olimpici români

Medaliat cu argint și bronz la internaționalele de matematică din 2014 și 2013, Andrei Bud a plecat din Negrești-Oaș pentru a face liceul la ICHB și a fost singurul din lotul internațional de matematică ce a urmat studiile de licență în România.

Astăzi este doctorand în Geometrie Algebrică la Universitatea Humboldt din Berlin, precum și mentor al elevilor din România care se pregătesc pentru Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2020, în programul online lansat de Fundația Upper Education.

Upper Education: Sunteți doctorand în Geometrie Algebrică la Universitatea Humboldt din Berlin. Cum este experiența germană de cercetare și care sunt marile diferențe față de învățământul universitar și cercetarea din România?

Andrei Bud: Din perspectiva mea, sunt două puncte extrem de importante ce trebuie considerate: cât de bine este conectată universitatea la actualitatea din cercetare și cât de pregătit este cineva la sfârșitul masterului de un doctorat.

Legat de conectarea la cercetare, în mod evident Berlinul are o anume superioritate față de România, însă prin eforturile unor profesori foarte dedicați din cadrul Universității din București, cel puțin în Geometrie Algebrică și Algebră Comutativă, în ultimii 4 ani au fost organizate câteva conferințe și școli de vară de mare anvergură, care fac ca diferența de conectare să nu fie una pregnantă.

Cât despre al doilea aspect, legat de pregătirea în cadrul masteratului, diferența este gigantică: masteratul din București este supraaglomerat și nu prea lasă posibilitatea de a te specializa pe ceea ce îți place și vrei să urmezi. Sper ca acest lucru să se schimbe în timp, întrucât eforturi există de a crea un program de Masterat de Cercetare, însă fără așa ceva, cred că opțiunile cele mai bune pentru un student sunt să studieze în străinătate sau să neglijeze unele cursuri pentru a studia individual.

Upper Education: Ați fost elev al Liceului Teoretic Negrești-Oaș până în clasa a VIII-a, apoi ați plecat la Liceul Internațional de Informatică din București, după care ați urmat Facultatea de Matematică a Universității din București. Cum este să faci liceul atât de departe de casă și, apoi, să fii singurul din lotul internațional de matematică ce nu pleacă încă și mai departe la studiile de licență? Ce v-a determinat să urmați cursurile Facultății de Matematică în țară?

Andrei Bud: Pentru mine a fost foarte bine că am plecat în București, pentru că mediul de pregătire era unul mult mai competitiv și, în același timp, mi-a plăcut să fiu departe de părinți pentru că puteam face ce vreau și nu trebuia să ascult de ei.

Legat de facultate, sunt două motive pentru care nu am plecat: Bursa Tânărului Cercetător, oferită pentru elevii care au participat la olimpiade internaționale și decid să continue studiile în România, și faptul că a pleca în străinătate necesita extrem de mult timp de pregătit la engleză, dat diverse examene de engleză, fizică, matematică, respectiv mult timp de pregătit aplicațiile la universități în sine. Am preferat să fac matematică, în loc să îmi bat capul cu lucruri de genul.

Upper Education: Sunteți medaliat cu argint și bronz la edițiile din 2014 și 2013 ale Olimpiadei Internaționale de Matematică, dar ați participat și la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru seniori, și la Olimpiada Internațională Pluridisciplinară Tuymaada, obținând medalii peste tot. Ce au însemnat – în devenirea dvs ca matematician – aceste concursuri internaționale și care dintre olimpiade conduce “topul”, în istoria personală?

Andrei Bud: Competițiile au însemnat mereu pentru mine un fel de vacanță, nu am fost niciodată prea încântat de ce medalie am obținut, de obicei acestea veneau ca un lucru extra. Cele mai frumoase olimpiade care îmi vin în minte sunt Internaționala de Matematică din Santa Marta, Columbia și Olimpiada Chinei de Est în Yushan, datorită a ceea ce am avut ocazia să vizitez.

Upper Education: La 6 ani de la participarea la ultima olimpiadă internațională de matematică, ce s-a decantat în urma tuturor experiențelor internaționale? Sunt mai puternice amintirile zilelor de concurs propriu-zis și de rezolvare a subiectelor sau experiențele încercate alături de prietenii cu care v-ați calificat la olimpiadă?

Andrei Bud: Părinții mei fiind profesori de sport, am avut de mic un spirit competitiv, iar deviza tatălui meu, “dacă ești suficient de bun nu te pot fura”, m-a făcut mereu să internalizez eșecul și să îmi asum responsabilitatea de a deveni mai bun. De aceasta, mediul competitiv al olimpiadelor a reprezentat un prim pas important pentru mine în a-mi dezvolta această pasiune, iar cu timpul, pasiunea pentru ce fac a acaparat nevoia de a demonstra ceva prin competiții.

În concluzie, ce s-a decantat e pasiunea mea pentru matematică.

De departe, experiențele alături de prieteni și locurile vizitate sunt mult mai vivide în mintea mea decât competițiile în sine.

Upper Education: Spuneați în 2014, la revenirea în țară de la Internaționala din Africa de Sud, că “momentan nu avem pe cineva in Romania care sa fie de nivelul de a rezolva ultima problema”. România s-a clasat atunci pe locul 11 în lume și pe primul loc în Europa, performanțe care nu au mai fost egalate până astăzi. Care credeți că sunt cauzele scăderii rezultatelor și ce ar trebui să se schimbe, pentru a avea în România pe cineva de nivelul de a rezolva ultima problemă de la IMO?

Andrei Bud: Cred că motivul principal pentru scăderea rezultatelor este faptul că, de ceva timp, SSMR a făcut un pas în spate în pregătirea elevilor, și s-a bazat aproape exclusiv pe licee pentru a-i pregăti.

Acest lucru nu cred că este deloc sănătos, întrucât:

  1. rezultatele României la competiții internaționale devin dependente de pregătirea pe care o primesc elevii strict în cadrul liceului. La una din Balcaniadele la care am participat, 5 elevi din 6 eram de la ICHB, deci implicit, dacă noi eram pregătiți prost, rezultatul României ar fi fost unul prost și
  2. Nu oferă nicio posibilitate elevilor cu potențial, care nu au o pregătire bună pentru lotul de matematică în cadrul liceului lor.

Cred că soluția pentru a îmbunătăți rezultatele României o reprezintă asumarea responsabilității din partea SSMR-ului în pregătirea elevilor, ori organizând o tabără intensivă de matematică de măcar două săptămâni, ori organizând pregătiri online pe tot parcursul anului, ori oferind materiale online pentru pregătirile de lot.

Ca să punctez mai bine situația anormală: Când eram în clasa a XI-a, România a organizat 5 zile de pregătire a lotului înainte de internațională, care a fost mai mult relaxare decât matematică; în cealaltă parte a lumii, Panama a avut un lot de pregătire de două săptămâni.

Upper Education: Ați rămas în legătură cu colegii de la loturile internaționale?

Andrei Bud: Deși pe unii nu i-am văzut demult, întrucât sunt în toate colțurile lumii, aș fi încântat dacă aș avea ocazia să mă revăd cu ei.

Upper Education: Cine sunt mentorii dvs și cât de importanți sunt ei, în parcursul dumneavoastră?

Andrei Bud: De-a lungul timpului, am avut norocul să fiu îndrumat de niște profesori extraordinari. În perioada gimnaziului, profesorul meu de matematică de la clasă, domnul Big Mihai, a avut un impact în a-mi insufla plăcerea pentru matematică.

În liceu, pregătirea cu domnul Victor Vacariu din clasa a IX-a mi-a oferit toată pregătirea necesară pentru a performa la lot în toți cei 4 ani. Iar ulterior, Prof. Dr. Marian Aprodu, respectiv Prof. Dr. Gavril Farkas sunt cei care m-au ajutat în parcursul meu spre cercetare în Geometrie Algebrică. Cred că sunt foarte importanți, pentru că, prin mentoratul lor, au dat un sens și o direcție pasiunii mele.

Upper Education: Ați avut rol de coordonator la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete. În fiecare an, atunci când se desfășoară această competiție, în spațiul public apare aceeași întrebare on heavy-rotation: “dar de ce e nevoie de o olimpiadă specială pentru fete? ce le împiedică să se califice la IMO”? Care este răspunsul dvs, al matematicianului care a experimentat aproape toate formele de concurs?

Andrei Bud: Dacă am presupune că o fată are aceeași șansă cu un băiat să se califice la internaționala de matematică, concluzia ar fi că în România există 5% fete și 95% băieți, deci în mod evident există o sumedenie de factori sociali și psihologici care produc această diferențiere.

În orice sport în care există diferențe clare între femei și bărbați, există această diferențiere în categorii, deci nu cred că existența acestei olimpiade e așa nenaturală.

Personal, cred că factorii economici sunt mult mai pregnanți decât cei psihologici, și dacă aș fi în poziția de a alege, aș investi mai degrabă în programe precum Olimpiada Satelor, decât în olimpiade precum EGMO. În orice caz, privind olimpiadele ca o oportunitate pentru participanți, nu ca pe o competiție, orice astfel de inițiativă e binevenită.

Upper Education: Cine v-a apropiat de matematică, în copilărie, și cum? Un matematician “se naște” așa sau “se construiește”?

Andrei Bud: Am primit când aveam 5 ani o carte de matematică de clasa I și am fost motivat să învăț de faptul că o fată de clasa I se lăuda că ea știe adunarea. Deși cred că există o afinitate pentru gândirea abstractă care ar trebui să existe dinainte, fără multă muncă pentru a o cultiva nu înseamnă aproape nimic. Deci cred că e puțin din ambele.

Upper Education: Ați trecut prin tragedia de la Colectiv, un moment care a marcat profund societatea. Rănile provocate de incendiu v-au afectat cariera universitară, au modificat modul în care priviți lumea sau grila de înțelegere a rămas aceeași?

Andrei Bud: Principalul mod în care incendiul mi-a afectat educația a fost faptul că am fost forțat să iau o pauză de două luni jumate de la matematică, după care încă două luni jumate în care a trebuit să recuperez din mers tot ce am pierdut. Personal, aș fi preferat incendiul în semestrul al doilea, dar a fost ok și așa. Ca mentalitate, nu cred că a avut loc vreo schimbare, nu mă schimb așa ușor.

Upper Education: Care a fost reacția, în momentul în care ați primit propunerea de a face parte din programul dezvoltat de upper.school, și de ce ați acceptat să participați? Ce aduce nou în evoluția unui copil căruia îi place matematica?

Andrei Bud: Reacția mea a fost una foarte pozitivă, cred că proiecte de tipul acesta, în care copii din toată țara au acces gratuit la un program de pregătire complet reprezintă un plus pentru societate. Venind dintr-un oraș mic, înțeleg dificultățile care pot apărea atunci când vrei să faci pregătire de performanță: nu aveam o direcție clară legat de ce trebuie să pregătesc, nu aveam pe cine să întreb dacă aveam nelămuriri și aveam doar două cărți cu barajele din anii precedenți/balcaniadele precedente. Bineînțeles, literatura există, artofproblemsolving exista și atunci, dar fără o îndrumare clară e foarte ușor să te pierzi învățând ce nu trebuie. De aceea, cred că acest program este unul extrem de bun, pentru că reduce semnificativ toate aceste dificultăți pe care mulți elevi care nu sunt la un “liceu de top” le întâmpină.

Vezi aici mai multe despre Andrei Bud.