Cum creștem copii independenți, pregătiți de succes

Profesor Lioara Ivanovici – Sfaturi pentru părinți

Făcând parte din programul de creștere și dezvoltare a multor generații de copii, am acumulat involuntar strategii de învățare, de organizare a timpului, am identificat componentele fundamentale și opționale din educația unui copil. Aud destul de des părinți ai unor copii mici dezbătând dilema școlii ideale pentru a forma copilul independent, mai ales atunci când ai lor copii sunt la finalul grădiniței. O școală cu program scurt sau una cu program cât mai lung, o școală de stat sau una privată, pe programa românească sau internațională?

Clasele Primare: Importanța jocului și descoperirea talentelor

Cred cu tărie că la vârsta claselor primare un copil ar trebui mai mult să se joace, iar cele mai multe achiziții să fie obținute ludic, cu multă plăcere, fără caiete istovitoare pline cu teme. Am detestat temele de vacanță ale copilului meu, în special pe cele din vacanța de Crăciun, când ne căram cu ghiozdanul lui la bunici și căutam un colț în care el să își poată face temele în liniște. Nu am înțeles și nu înțeleg părinții care aleargă de la o meditație de matematică la alta, vorbind acum despre copii de clasele primare. Învață să aplice algoritmi fără a înțelege raționamentul din spatele lor, învață scurtături nedemonstrate și nedemonstrabile la vârsta lor, navighează printre fișe de lucru, caiete suplimentare, culegeri de la toate editurile.

DESCOPERIȚI MAI ÎNTÂI TALENTELE COPILULUI DUMNEAVOASTRĂ! Acolo se poate mări efortul, dar nu până la suprasaturație.

Formarea deprinderilor de bază: Limba engleză, sportul și cititul

Până în clasa a 4-a consider că abilitățile cele mai importante care trebuie dezvoltate, pe lângă cele care țin de „cei 7 ani de-acasă” sunt: limba engleză – pe cât posibil cu un profesor nativ, un sport, fie organizat, fie în parc sau în spatele blocului și cititul. Știu că mulți părinți se întreabă cum să facă să determine copilul să citească. Unii recurg la recompense – „pentru fiecare pagină pe care-o citești îți dau 1 leu”, alții la condiționări de genul: „întâi citești 2 pagini și după aia te joci”.

Ca orice început, pentru a căpăta o deprindere nouă, trebuie să fim foarte atenți cum o prezentăm. În niciun caz nu trebuie să fie prezentat cititul ca o muncă, după care vine distracția, sau ca o monedă de schimb.

Cred că cea mai bună metodă este ca la început să-i citiți seara. Cautați cărți interesante și adecvate vârstei lui și construiți o rutină. După ce îi citiți un capitol, înainte de culcare, vă sugerez să discutați puțin despre ce ați citit. Mergeți în librării și alegeți împreună cărțile. Citiți o carte, după care mergeți la piesa de teatru sau la filmul făcut după acea carte. Dacă cititul este asociat cu activități plăcute, devine o activitate plăcută. După ce copilul învață să citească singur, păstrați rutina de a citi împreună, chiar dacă fiecare cartea sa. Sau poate să va citeasca el, după care să discutați. Consider că deprinderea de a citi independent este foarte importantă pe tot parcursul vieții, așa că trebuie construită cu mare atenție.

Succesul în gimnaziu: Balansul dintre predare de calitate, autonomie și rigorile academice

Din clasa a 4-a începeți să vă gândiți dacă vă doriți să intre în clasa a 5-a la un colegiu. Dacă ați identificat abilități matematice prin concursuri specifice vârstei – un exemplu ar fi concursul Upper.School Kids, puteți să vă gândiți la pregătirea pentru examenul de admitere la colegiu, din clasa a 5-a. Consider că orice examen necesită o pregătire, pentru a maximiza șansele de succes. Cred că face parte din construirea unor abilități de viață a-ți învăța copilul că la un examen trebuie să te duci pregătit. Pregătirea poate fi facută prin implicarea părinților, dacă au timp, plăcere și materiale adecvate, prin externalizarea acestei activități, adică prin meditații cu un profesor, sau printr-un program de pregătire specific. La Upper.School avem programe de pregătire pentru admiterea la colegii, atât la limba română cât și la matematică.

Structura programelor de pregătire de la Upper.School este urmatoarea: cursuri (lecții), notițe de curs, materiale teoretice, probleme selectate, soluții. Fie în varianta Live, în care cursurile sunt interactive, fie în varianta înregistrată, în care lecțiile se pot urmări în ritmul propriu, programele de pregătire construiesc o altă abilitate importantă: autonomia în învățare. Cursurile sunt predate de profesori foarte buni, se pune accent pe calitatea înaltă a predării și a materialelor, pe comunitate – copilul face parte dintr-un club select de elevi cu aceleași preocupări, si pe platformă – care permite acces prietenios la teme, materiale și cursuri, pentru a fi reluate ori de câte ori e nevoie.

Din clasa a 5-a școala devine mai serioasă. Nu sunt adepta ideii că la școală trebuie să te joci. Școala este pentru a forma deprinderi, autodisciplină, reguli. Viața de adult e plină de reguli, fie impuse, fie autoimpuse. Dacă nu capătă deprinderile de a respecta regulile și de a avea propria disciplină în activități, cum ar putea face față etapei de adult? Astfel, din clasa a 5-a materia devine densă, greoaie, abstractă uneori și încărcată de teme. Matematica în școala românească este predată ca o goană prin materie. O astfel de structură, înafara de faptul că e greu digerabilă pentru majoritatea elevilor, are și dezavantajul că, dacă ai pierdut șirul, este foarte greu să-ți mai revii.

De aceea am construit de-a lungul timpului un mod de predare iterativ. În mod special pentru pregătirea de olimpiadă este nevoie de o altă structură de învățare, având în vedere că materia pentru olimpiadă este mai complexă față de materia de clasă. Metoda la care am ajuns de-a lungul timpului, pregătind multe generații de olimpici, este urmatoarea: predare accelerată și de multe ori în altă ordine a noțiunilor (pentru că nu au sens întotdeauna în ordinea dată de programa școlară), după care începem să lucrăm probleme, creștem nivelul de dificultate și reluăm noțiunile predate, construind peste ele cu alte noțiuni. Este un stil de învățare iterativ, care funcționează cu succes atât în pregătirea pentru olimpiadă cât și în pregătirea pentru Evaluarea Națională.

Educația dincolo de cunoștințe: Autonomia, autodisciplina și puterea motivației

Pentru a trece cu succes prin gimnaziu și mai departe, spre liceu, este nevoie de autonomie în învățare, autodisciplină și motivație. Dacă autonomia și autodisciplina in invatare ar trebui să se formeze din ciclurile pregimnaziale, de motivație trebuie să ne ocupăm în mod special.

Motivația apare atunci când copilul este în mediul potrivit și i se oferă modele și mentori. Un mediu potrivit este o comunitate în care elevii au aceeași pasiune și preocupări și unde există competiție. Competiția este benefică, în doza potrivită și cu competitorii potriviți. Într-un mediu în care competitorii sunt mult peste nivelul copilului, competiția demotivează, după cum, atunci când competitorii sunt sub nivelul copilului, nu se creează motivație.

Ca să concluzionez, în ciclurile pregimnaziale este important să încerci să descoperi talentul nativ al copilului tău, nu să îl forțezi înspre ceva ce nu l-ar face fericit, să-i construiești abilități importante pentru viață, nu să te concentrezi pe acumulare de cunoștințe. Din clasa a 5-a încearcă să intervii cât mai puțin în procesul de învățare, lasă-l să-și dezvolte autonomia, dar instrumentează mediul potrivit de învățare, în special pe abilitățile pe care își dorește să le dezvolte: găsește școala potrivită, clubul sau comunitatea în care să aibă mentori și competiție și ajută-l să identifice modelele potrivite – totul pentru a forma copilul independent.

Mult succes!

Afla mai multe despre Lioara Ivanovici!